Marţi. 

Probabil asta e ziua mea norocoasă având in vedere că am trecut peste orice gând sinistru şi am reuşit să rezolv şi "problema" blogului. Asta după două săptămâni în care am ezitat, în care i-am zăpăcit pe "ăia mici" cu întrebări absurde pe care numai una ca mine le-ar putea pune. Mulţumesc F. pentru ca te-ai interesat, mulţumesc B. pentru ca m-ai susţinut, grazie S. pentru că, deşi nu eşti acum online ca să îl "botezăm " împreună pe ăsta micu', ştiu că o sa citeşti fiecare postare.

Şi pentru că tot vorbesc despre prietenii mei.. Hmm.. Prietenii mei sunt cei mai buni! Nu există în lumea asta cineva care să îi poată depăşi in sinceritate, loialitate şi dragoste. Prietenii mei sunt oamenii cu cel mai mare suflet de pe pământ. Prietenii mei ştiu să zâmbească şi să mă îmbrăţişeze într-un fel în care niciun alt om de pe Pământ nu o face. Prietenii mei sunt ca un vulcan. Liniştiţi şi paşnici cu cei care ma iubesc, dar gata să "erupă" dacă cineva îmi face rău. Prietenii mei sunt unici şi speciali. Ei ştiu să mă facă să mă simt cel mai iubit dintre pământeni!