[...] privire caldă. zâmbet senin. dimineaţă. senzaţie de bine. sunt protejată. ceai cald. dor de mare. amintire. din nou. regret. dor. mai ales dor. zâmbet trist. speranţă. multă înţelegere. îmbrăţişare. siguranţă. ochi vii. nevoie. râsete. realism. apă rece. prea rece. 12:00[♥]*. început de melancolie. delicateţe. umor sec. hotărâre. promisiune. nelinişte. pleoape aproape închise. oboseală psihică. nevoie de singurătate. nelămurire. haos. dorinţă de evadare.

vis.lumină. bună dimineaţa, soare.

* şi eu te iubesc.

I'VE GOT NOTHING LEFT TO SAY 

JUST TAKE ME AWAY 'CAUSE I DON'T CARE ANYMORE.

Cu ochii închişi am căutat ceasul şi l-am trântit din nou de parchet ca să se oprească. Am zâmbit şi  te-am căutat, ca de obicei, lângă mine ca să mă cuprinzi  în braţe. Am întins mâna, am pipăit cearceaful gălbui, apoi perna şi, supărată m-am ridicat să te cert că te-ai îndepărtat aşa de mult de mine. N-am reuşit însă să mă întorc spre tine. Somnul m-a învins şi de data asta şi am căzut uşor pe perna moale. Am adormit cu gândul că ma vei lua tu singur în braţe şi mă vei săruta pe pleoape ca să mă trezesc.

.. dar n-ai făcut asta. M-am trezit peste câteva ore, cu o durere de cap îngrozitoare, amorţită de frig. Te-am căutat lângă mine şi am găsit doar perna mare şi albă, pătată în colţul stâng de tine, cu ceaşca de cafea. Abia atunci mi-am amintit că a trecut  o lună de când nu îţi mai simt bătăile inimii lângă mine şi nu mă mai gâdilă pe umeri respiraţia ta..

Înapoi la realitate.
Rece. Nişte ochi vii, obosiţi, trişti. Te supără agitaţia din interiorul tău, te irită lupta asta continuă cu tine.  Ai obosit să vrei. Ai obosit să nu mai ştii ce vrei.
Scenariul e oricum acelaşi. Doar actorii se schimbă. Şi sunt actori pe care îi uiţi imediat după ce le-ai zâmbit frumos, şi actori pe care oricât ai vrea să ţi-i scoţi din suflet, nu poţi. Adevărul e că te minţi şi de data asta. În realitate, nu vrei să îi uiţi. Tu poţi ! Dar nu vrei ! Tipic ţie.

Tu nici măcar nu îţi dai seama cum trece timpul şi îţi pare că a trecut o veşnicie de când nu l-ai văzut, de când nu l-ai auzit. Şi îţi e teribil de greu să suporţi toate astea şi te rogi să-l visezi într-o noapte fără să ştii că a doua zi îţi va fi şi mai dor, şi mai greu. El nici măcar nu ştie că ţi se taie răsuflarea numai când auzi numele lui şi că nu vrei altceva decât să te mai ţină un minut în braţe. Vă gândiţi amândoi cum să faceţi să fie bine, dar vă minţiţi reciproc spunând că nu vă mai vreţi. Iar lui îi pare că nu te regăseşte la fel în fiecare seară, şi-ţi spune absent că te iubeşte.
Dar, în final, mâinile voastre ajung să nu se mai recunoască, ochii să se evite, sufletele să se confunde ..
De ce ? Pentru că nici voi n-aţi vorbit. N-aţi ştiut să vorbiţi...

It's funny how persons can break your heart..  and you can still love them with all the little pieces..

It's funny how people always leave .. and you still think of them and you still hope they will come back one day..

* I just miss holding you in my arms.. 

N-am scris niciodată pentru tine...
Şi nici azi n-o fac. Nu sunt cuvinte. Nu găsesc. Nici nu contează. Tu ştii, tu simţi, tu vezi.

.. Zâmbesc ! Mereu se întâmplă aşa. Când vine vorba de tine, cuvintele dispar. Rămân doar clipele...
Clipele acelea, iubire, în care tu îmi mângâi încet părul şi-ţi muşti buzele fără să încetezi o clipă să te uiţi doar în ochii mei .. şi laşi minutele să treacă .. 


Nu sunt cuvinte.. nu ştiu să scriu pentru tine, iubire..